Metafore pentru relatii si echipe

Metafore pentru relatii, echipe si sisteme

Surprinsi de ceea ce tocmai au reusit sa creeze impreuna, optimisti si cu un nivel de tensiune pozitiva, hotarati sa modifice ceva in felul de a fi in raport cu ceilalti, aproape ca nu-i mai recunosc pe acesti oameni, colegi din diverse departamente ale unei importante companii. Cu doua zile in urma, asezati confortabil in scaunele lor, asteptau sa dau semnalul pentru a incepe sa isi noteze tipsuri si retete legate de lucrul in echipa.

Insufletiti de multitudinea de trairi traversate, sunt acum nerabdatori sa se intoarca la lucru imbogatiti cu perspective noi si de un fond comun de experiente, numit in limbaj de coaching viziune mutual impartasita.

Ii intreb ce le-a fost cel mai usor si ce le-a fost mai greu pe parcursul acestei calatorii. Cel mai dificil – sa renunte la rolul clasic de cursant in sala de training si sa fie co-creatori ai experientei, sa se arunce in actiune. Cel mai usor – tot restul. Stiu ca aceste raspunsuri se datoreaza metaforei, ce a fost un aliat valoros pentru a concretiza particularitatile relatiilor, a face vizibile elemente ale identitatii echipei sau a rolului avut in cadrul companiei.
Ca a luat forma unui basm, a unui tablou cu patru secvente sau a unei vietati, si-au vazut oglindite starile, au refacut atmosfera unor situatii, au experimentat noi niveluri de a fi impreuna si au transformat conflicte ce pareau inainte ireconciliabile.

Cum functioneaza metaforele?

In primul rand, ca instrument de cunoastere, metaforele furnizeaza o fotografie a framantarilor interioare, a dinamicilor si proceselor de grup. Indica fortele care intra in joc si care sunt relatiile dintre ele, problema centrala a sistemului si locurile unde se intra in impas.
Metafora ne permite sa cunoastem multe elemente pe care ar fi greu sa le identificam doar prin comunicare verbala. Avand loc in planul constiintei, ea este supusa influentei unei selectii de tipul: ce ar fi normal sa spun, ce se asteapta de la mine, ce consecinte ar fi daca as spune intregul meu adevar asa cum este, ce nu se spune niciodata, indiferent de circumstante, ce spun ceilalti? Dincolo de continuturile declarative in dinamica sistemului sunt cuprinse si alte aspecte, implicite sau inconstiente, ce sunt mult mai relevante pentru o diagnoza.
Exprimarea simbolica, plaja larga de posibilitati, responsabilitatea mai redusa – fiind sub umbrela lucrului in grup – ofera suficiente ocazii de gasire a unor modalitati de a trece peste cenzuri si a reda stari care nu ar fi putut fi identificate printr-un chestionar sau prin discutii fata in fata.

In al doilea rand, ca productie imaginara, metafora este un moment optimizator pentru echipa.
A se reuni, a lucra pe un proiect comun, a face ceva inedit, a apela la resurse pe care ceilalti nu le-au vazut pana atunci, a comunica ceea ce simt, felul in care se vad fiecare in acea echipa si in companie – sunt activitati care in mod obisnuit intra in actiunile de conturare a identitatii grupului: a relatiei fiecaruia cu echipa si cu compania. In plus, mecanismul oglindirii care se declanseaza spontan in situatie de grup (simt exact asa cum a spus si cutare, sau, dimpotriva, ma simt diferit prin cutare lucru), permite descoperirea de asemanari si deosebiri, ceea ce sta la baza unei mai bune colaborari.
A da o forma, a descrie etape din viata companiei la care au fost partasi si a carui semnificatie nu e inteleasa pe deplin, sau a simboliza o insiruire de reactii al caror sens nu se lasa vazut, contribuie la conturarea unui sentiment de control asupra a ceea ce toti traim dar nu ii putem spune pe nume. Concretizarea ajuta la activarea unor posibilitati noi, neluate in calcul in vechiul sistem de referinta si mobilizeaza spre noi linii de conduita in raport cu situatia actuala, ca alternative la blocaj.

In al treilea rand, productia imaginara deschide cai de interventie la nivel de echipa sau de sisteme organizationale.
Fiecare secventa a unui astfel de lucru se finalizeaza prin ancorarea raspunsurilor in realitatea zilnica a participantilor: traducerea simbolurilor in limbaj functional si realizarea unui plan realist de abordare a lor. Avand privilegiul unei invatari de tip laborator, participantii pun in scena variante de implementare si se autoregleza in functie de rezultat. Ei afirma ca cel mai mare beneficiu este cadrul in care adevarul lor subiectiv poate fi exprimat intr-un mod necosmetizat, punct din care o transformare poate deveni reala. Dand la o parte valul continutului, au acces la substratul afectiv al echipei/sistemului care, integrat cu perspectivele istorice, economice si ierarhice, contine in sine si solutiile.

Cateva exemple

Desi isi imaginau ca sunt o felina agila, membrii unei echipe au pus in actiune un rinocer cu trei picioare si un stomac suprareprezentat. Au remarcat greutatea cu care se deplasa si contrastul cu sentimentul de mandrie afisat prin corn. Au experimentat tipul de sinergie pe care il simt partile unei feline dupa care au cazut de acord ca e necesar ca fiecare sa isi redimensioneze rolul in echipa. Percepandu-se ca parti ale unui intreg interconectat, rivalitatile si dorinta de afirmare pe cont propriu au devenit evident inadecvate, prin urmare un punct in planul de actiune, alaturi de reorganizarea departamentului Logistica (stomacul) a fost redirectionarea comportamentelor si atitudinilor de tip individualist. Au cazut destul de repede de acord ca functia cozii in echilibrarea intregului (HR) s-ar putea traduce prin necesitatea de a acorda mai multa recunoastere departamentului de resurse umane si realizarea unui marketig intern al activitatilor desfasurate in cadrul sau. S-ar fi putut obtine acest tip de acord si de angajament printr-un slide Ppt?
O alta metafora exprimand lanturile de clienti interni a indicat blocajul dintr-o anumita secventa in felul urmator: „Vecinii din taramul alaturat, cu care ar fi trebuit sa realizeze multe schimburi, erau oameni aprigi si iuti la manie. Zidurile granitelor erau reci si umede de te treceau fiorii numai gandindu-te ca le-ai putea atinge”. Cum va imaginati relatia dintre cele doua departamente? Pornind de la raspunsul pe care l-au oferit, au pus la punct o strategie de dizolvare a stereotipiilor inter-grupuri. Percepand imaginea de ansamblu a inlantuirii tranzactiilor, a relevantei fiecarui gest in crearea produsului oferit clientului ultim si constientizand ca „de fapt suntem in aceeasi barca”, au devenit mai evidente actiunile necesare fluidizarii interactiunilor si felul in care se imparte responsabilitatea.

In concluzie, metaforele sunt mijloace prin care putem interveni intr-o maniera dinamica asupra unor componente sistemice greu cuantificabile, cum ar fi: angajament, implicare, climat afectiv, viziune mutual impartasita, imagine de ansamblu, componente care fac ca strategii valoroase sa poata fi transpuse in realitate. Participand la un atelier de acest tip, cei aflati la conducere marturisesc surprinderea de a-si cunoaste colegii in lumina unei asemenea
creativitati si pleaca meditand asupra felului in care ar putea ajusta sistemele organizationale pentru a le stimula, cultiva si directiona creativitatea astfel dezlantuita. Ca si cum, afland ca sunt un Stradivarius, decid pe baza acestei experiente ca pot aborda un repertoriu mai bogat si mai rafinat, care sa le puna in evidenta potentialul, aruncand peste umar partitura de la Melc melc, codobelc.

Manuela Tiron, Specialist in antrenarea si cultivarea creativitatii personale si a celei relationale prin metode de actiune si dinamici de grup.